la-Braila.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii brailenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Pe urmele vestitului bandit Terente, în bălțile ascunse din Insula Mică a Brăilei

Agerpres

 

Bălțile din Insula Mică a Brăilei, considerată de specialiști o 'Deltă în miniatură', unde în urmă cu aproape 100 de ani se ascundea vestitul bandit Terente, au devenit o adevărată atracție turistică pentru miile de vizitatori, încântați să calce pe urmele celui mai temut tâlhar al acestor locuri. Atrași de frumusețea locurilor, dar și de legendele țesute în jurul banditului care a terorizat, ani la rând, bălțile din Insula Mică, turiștii se avântă în această aventură cu încântare, dar și cu teamă că, de undeva, din stufărișul des, le-ar putea apărea în față temutul tâlhar.

Născut în Carcaliu, un sat al lipovenilor situat dincolo de Dunăre, Terente era considerat spaima fecioarelor și a bogătașilor din Brăila, motiv pentru care, la propunerea prim-procurorului Brăilei de la acea vreme, pe capul lui s-a pus o recompensă de 50.000 lei.

Documentele vremii arată că Terente a atacat postul de jandarmi, primăria și trei cârciumi din satul său natal, Carcaliu, a ucis doi oameni și a golit casa de bani din localitate. Supranumit 'regele bălților', Terente a intrat în legendă și ca un mare amorez, după ce, în 1924, a răpit și siluit două virgine, în ascunzătoarea sa din Balta Brăilei. Însuși șeful Marelui Stat Major a trimis sute de soldați în căutarea lui. Terente a terorizat ani în șir județele Brăila și Tulcea, pentru ca, în cele din urmă, în 1927, să fie împușcat de un jandarm.

Aflată la doar cinci kilometri de agitația orașului Brăila, Balta lui Terente este declarată zonă umedă de interes internațional — sit RAMSAR, fiind ultimul vestigiu rămas în regim natural pe cursul inferior al Dunării, după desecarea fostei Delte Interioare, care conservă și în prezent complexe de ecosisteme acvatice și terestre într-o formă apropiată de cea inițială.

Considerată o a doua deltă a Dunării, Balta Mică a Brăilei are un triplu statut: de Parc Natural, Sit RAMSAR și Sit Natura 2000.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei are o suprafață de 24.555 hectare, inclusiv brațele Dunării și zonele dig-mal, și este situat în lunca inundabilă a Dunării, între Câmpia Brăilei și Insula Mare a Brăilei.

Parcul este alcătuit, pe lângă fluviul Dunărea și brațele acestuia, din șapte insule și ostroave mari și din 52 de lacuri sau iezere temporare sau permanente. Fiecare dintre cele șapte insule reprezintă o entitate geo-morfologică distinctă, cu microrelief de luncă, distribuit pe o înălțime de 6 metri, de la vârful de grind, până la fundul de lac. Această variație altitudinală determină la rândul ei o diversitate de habitate acvatice, terestre și mixte caracteristice pentru fiecare insulă în parte, inundată la cote diferite ale Dunării.

Biodiversitatea în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este extraordinară. Din 208 specii de păsări inventariate în baza de date a parcului, care reprezintă 52% din avifauna României, 68 sunt pe Anexa I a Directivei Europene Păsări și alte 123 se regăsesc pe alte liste de conservare.

În ceea ce privește Directiva Habitate, Floră și Faună, din 19 tipuri de habitate identificate în Balta Mică a Brăilei, nouă sunt prioritare, fiind înscrise pe Anexa I a Directivei și din 74 specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești, 23 se află pe listele speciale cu specii ale aceleiași directive europene.

Este o zonă aflată parcă sub stăpânirea coloniilor de cormorani și egrete, în care vegetația de sălcii și salcâmi pitici se împletește cu ochiurile de apă pline cu nuferi albi și galbeni. Este locul unde și-a făcut cuib vulturul codalb, una dintre cele mai mari răpitoare din România. 'Pe teritoriul Parcului au fost identificate trei familii de vulturi codalbi. Vulturul codalb este una dintre cele mai mari răpitoare din România. Are o anvergură a aripilor de 2,5 metri. Coloniile de păsări de apă sunt un element distinctiv al Parcului. Se pot întâlni până la zece specii de păsări într-o singură colonie, cormoranul mare, cormoranul mic, stârcul cenușiu, stârcul roșu, stârcul de noapte, egreta mare, egreta mică, țigănușul, lopăratul', a declarat pentru AGERPRES biologul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, Anca Andrei.

În sistemul de insule și lacuri din Balta Mică a Brăilei au fost identificate 218 specii de plante superioare. Diversitatea faunei este determinata de diversitatea habitatelor, mai ales datorită faptului că mai mult de jumătate din ecosistemele identificate sunt naturale. Au fost identificate 325 specii de vertebrate, dintre care 68 specii sunt incluse pe Anexa I a Directivei Păsări și alte 26 specii se regăsesc pe Anexele I, II, IV și V ale Directivei Habitate, reprezentând 
principala atracție a Parcului.

Păsările sunt reprezentate de 206 de specii, care utilizează acest teritoriu pentru cuibărit, hrănire și ca loc de popas în timpul migrației sau pentru iernare.

Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar și terestre, este semnalată în zona bălților Dobrele, Sbenghiosu, Lupoiu, Curcubeu, Gâsca, Jigara, Vulpașu și Cucova și în insula Fundu Mare.

Printre speciile cuibăritoare, migratoare și sedentare, a căror prezență poate fi considerată ca deosebită, conform Directivei Păsări, se află corcodelul, cormoranul, buhaiul de baltă, stârcul, țigănușul, lopătarul, lebăda de vară, rața pestriță, rața cârâitoare, codalbul, chirighița cu obraji albi, chirighița neagră, pescărușul albastru, lăstunul de mal și dumbrăveanca.

Au fost observate și identificate 11 specii de mamifere, respectiv mistrețul, căpriorul, pisica sălbatică, câinele enot, iepurele de câmp, vulpea, nevăstuica, dihorul, bizamul, bursucul și vidra, care sunt protejate atât prin legislația națională, cât și prin cea comunitară (Directiva Habitate).

Populațiile de pești sunt reprezentate prin 52 de specii înregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunării. Dintre acestea, 24 se regăsesc pe anexele directivelor europene și cele ale legislației naționale în vigoare, fiind specii strict protejate.

Conform Strategiei de vizitare a Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, accesul turiștilor se realizează prin trei puncte de intrare. Prima și cea mai importantă poartă de intrare în parc este comuna Giurgeni, situată pe E 60, unde accesul către zona de protecție integrală 'Egreta' se face cu ambarcațiuni ușoare, fie individuale — gen caiace sau canoe, fie în grup, cu ambarcațiuni rapide de tipul șalupelor sau vaporașelor. A doua poartă de intrare în Parc este prin municipiul Brăila, din Baza nautică, în amonte spre zona de protecție integrală 'Fundu Mare', deplasare care se face în 15 minute cu ambarcațiuni rapide sau în 30 minute cu vaporașul. Cel de-al treilea loc prin care se poate ajunge în Parc este comuna Gropeni, accesul realizându-se pe un drum asfaltat la trecerea cu bacul în Insula Mare a Brăilei, apoi cu ambarcațiuni ușoare în amonte pe Dunărea navigabilă și brațul Vâlciu spre ostrovul Insula Mică a Brăilei și în aval pe brațul Calia și Dunărea navigabilă spre ostrovul Calia.

Categoriile de turism care se pot desfășura în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sunt ecoturismul, ce poate fi practicat la rândul său prin "bird watching", realizat din bărci, din cele zece turnuri de observație și din patru observatoare plutitoare și canotajul practicat în ambarcațiuni individuale, de tip canoe sau caiac, pe traseul turistic stabilit de la Giurgeni în amonte spre Brăila și aval pe brațele nenavigabile ale Dunării.

Se mai poate practica pescuitul sportiv, iar spre deosebire de Delta Dunării, unde acesta este considerat o formă de valorificare a resurselor naturale regenerabile, în Balta Mică a Brăilei este perceput ca o activitate de recreere.

De asemenea, agroturismul poate fi practicat în 14 gospodării tradiționale, identificate de administrația parcului în cele 23 de comunități locale rurale riverane, în care localnicii sunt de acord să desfășoare activități specifice industriei ospitalității.

Turismul științific este o formă specializată de vizitare prin care cercetători și studenți deopotrivă, aparținând unor universități, institute și ONG-uri, studiază atât capitalul natural din Balta Mică a Brăilei, cât și relațiile dintre acesta și sistemele socio-economice adiacente, toate acestea concretizându-se prin numeroase lucrări științifice publicate și peste 70 de teze de doctorat.

Se mai practică turismul educațional, iar în acest sens administrația parcului organizează excursii de studiu, tabere tematice, concursuri de orientare turistică și supraviețuire în condiții de izolare în Baltă, acțiuni de ecologizare și de refacere a traseelor turistice după inundațiile anuale, participarea elevilor din cele 25 de cercuri 'Antipa' la activitățile de monitorizare a unor elemente de biodiversitate desfășurate de rangeri.

Oferta turistică din rezervație include 15 trasee turistice, dintre care opt terestre și șapte pe apă, cu multe variante de camping și șansa de a vedea cuibul vulturului codalb sau ascunzătorile lui Terente.

Turiștii pot pătrunde în inima naturii cu vaporașul sau cu șalupa până la Chiriloaia, colonia cea mai apreciată de vizitatori, de unde rangerii îi vor ghida cu barca cu vâsle printre nuferi, pe canale acoperite de stuf și vegetație luxuriantă.

Tot din barcă pot fi văzute și locurile unde se ascundea Terente, denumite de rangeri 'Ascunzătoarea 1', 'Ascunzătoarea 2' și unde copiii se furișau și îi aduceau mâncare cu barca vestitului tâlhar.

Tarifele pe care administrația Parcului le percepe pentru servicii de ecoturism oferite vizitatorilor sunt adoptate conform H.G.538/2011, în concordanță cu Ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1142/2010, prin hotărârea Comitetului Director al Parcului Natural Balta Mică, din 25 ianuarie 2013. Tariful de vizitare a Parcului este de 5 lei pe vizitator și se percepe o singură dată la intrarea în parc, pentru transportul turiștilor cu ambarcațiunea rapidă. Pentru un grup de maxim cinci persoane se percepe un tarif de 400 lei/grup/ora de marș. Transportul unui grup de maxim patru turiști cu barca cu motor costă 100 lei/grup/ora de marș. Transportul cu barca cu rame sau la ghiondir cu un grup de maxim cinci persoane costă 40 lei/grup/ora de marș. Transportul cu atelajul costă 60 lei/zi pentru un grup de maxim cinci persoane. Transportul unei bărci pe uscat în condiții grele de la Dunăre pe lac și retur costă 100 lei. Staționarea turiștilor în barcă costă 10 lei/grup pe oră. Utilizarea turnului observator este 5 lei/vizitator/oră. O excursie cu ghid pentru un grup de cinci persoane costă 50 lei/grup/ zi și se aplică suplimentar câte 10 lei pentru fiecare persoană care se adaugă grupului.

Cazarea la cabana 'Vărsătura' este 25 lei pentru un pat pe o perioadă de 24 de ore, camparea în zonele dig-mal costă 5 lei de cort pentru 24 de ore, iar camparea în ostroavele dunărene este stabilită la 10 lei de cort pe 24 de ore.

Prin proiectul 'Dezvoltarea turismului în zona centrală și inferioară a Dunării', finanțat de Guvernul Germaniei prin Centrul de Competențe pentru Dunăre, care are ca beneficiar Universitatea 'Danubius' și parteneri Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării și Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei s-au realizat mai multe pachete turistice: 'Călare prin lumea legendară și mirifică a banditului Terente', 'Caravane în căruțe cu coviltir prin Balta Mică a Brăilei', 'Pe urmele lui Panait Istrati', 'Răpiți și abandonați în bălțile ascunse ale banditului Terente'.

Aceste pachete turistice rămân în continuare în portofoliul parcului, iar agențiile de turism doritoare pot să presteze servicii turistice în cadrul acestora, în mod gratuit, administrația parcului percepând numai tariful de vizitare, de însoțire a ghizilor și orice alte prestații turistice pe care le efectuează.

Pachetul turistic 'Călare prin lumea legendară și mirifică a banditului Terente' are o durată de cinci zile și cuprinde ocolul ostrovului Insula Mică a Brăilei pe cai, printre lacuri albastre, păsări sălbatice și nuferi, vizitarea coloniilor de păsări migratoare din ostrovul Cucova și Gâsca și urmărirea zborului celor două familii de vulturi codalbi din ostrov. Pachetul mai cuprinde vizitarea cabanei Egreta, fosta reședință de protocol dintre ape a lui Nicolae Ceaușescu, unde există două piste de elicopter și un debarcader prezidențial. Vor mai fi vizitate locuri de legendă, cum ar fi ascunzătorile haiducului Terente. Cazarea se face în locuințe tradiționale, iar pe mese turiștii au produse specifice bălții.

Pachetul turistic 'Caravane în căruțe cu coviltir prin Balta Mică a Brăilei' are o durată de cinci zile și cuprinde ocolul ostrovului Insula Mică a Brăilei în căruțe cu coviltir, printre lacuri albastre, păsări sălbatice și nuferi, iar cazarea se face la 'polog' în căruțele cu coviltir.

Cel de-al treilea pachet turistic 'Pe urmele lui Panait Istrati' are o durată de două zile și cuprinde vizitarea locurilor prin care a trecut Panait Istrati, dar și a celor care reflectă atmosfera brăileană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, descrisă de cunoscutul scriitor brăilean.

Cel de-al patrulea pachet turistic intitulat 'Răpiți și abandonați în bălțile ascunse ale Banditului Terente' are o durată de cinci zile și se desfășoară sub forma unui curs de supraviețuire, în condiții de izolare în baltă și orientare turistică pe trasee nemarcate. Deplasarea se face pe jos și în bărci pneumatice pe trasee nemarcate în ostroavele Calia, Crăcănel, Vărsătura, Chiciu Orbului și Insula Mică a Brăilei. Ambarcațiunea cu motor din dotarea Parcului Natural Balta Mică a Brăilei abandonează turiștii în ostrovul Calia. De aici, traversarea brațelor Dunării se efectuează cu barca pneumatică din dotarea fiecărei echipe. Fiecare zi este împărțită în zece etape. Cazarea se face la 'polog' individual sub foaie de cort colectivă. Scenariul prevede ca cinci turiști să fie 'răpiți' și abandonați pe malul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Ei primesc pentru a supraviețui timp de cinci zile în bălțile ascunse ale banditului Terente hărți cu traseele turistice de supraviețuire pe zile și etape, o barcă pneumatică cu 5 padele pentru 5 persoane și pompă de picior pentru umflarea bărcii, minimum de alimente de bază pentru 5 zile, trusă de prim ajutor și 5 veste de salvare ușoare, binoclu și busolă, ustensile de gătit și servit masa, ustensile primitive de pescuit și momeală, materiale pentru dormit, respectiv polog individual și foaie de cort colectivă, scule ajutătoare pentru tăiat, lovit, despicat, barcă pneumatică pentru transportul colectiv peste brațele Dunării și lacurile interioare. Fiecare rucsac are conținuturi diferite de ale coechipierilor, astfel încât numai dacă cele 5 persoane sunt împreună pot duce la supraviețuirea echipei. Fiecare grup de turiști este supravegheat de la distanță de un ranger.

Din luna martie 2013, Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei a derulat proiectul 'Enjoying biodiversity in the Small Wetland of Braila' în parteneriat cu Universitatea Danubius Galați, în cadrul programului finanțat de Guvernul German și Danube Competence Center, printre acțiunile acestui proiect înscriindu-se formarea de ghizi turistici, identificarea a 15 trasee turistice, realizarea a cinci pachete turistice și realizarea documentației pentru omologarea lor.

Administrația Parcului împreună cu Universitatea Danubius a inițiat, în comunitățile locale din raza parcului Mărașu, Băndoiu, Strâmba, Țacpu, Berteștii de Jos, începând cu luna mai a acestui an, o serie de acțiuni de identificare și stabilire a măsurilor de îmbunătățire a activității de dezvoltare durabilă a ecoturismului de pe raza parcului, precum și căi de identificare în vederea accesului comunităților locale la resursele oferite de parc, în acest fel împiedicându-se fenomenul de pauperizare a zonei și, în același timp, împiedicarea agresiunii comunităților locale asupra resurselor oferite de parc.

Reprezentanții Parcului Natural Balta Mică a Brăilei au reușit în ultimii ani, printr-un proiect cu finanțare europeană în valoare de trei milioane de euro, să dezvolte semnificativ turismul, numărul vizitatorilor ajungând la o medie de 8.000 în sezon estival.

Intitulat 'Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare și conștientizare', proiectul a urmărit în special conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar prin reconstrucția ecologică și investiții în infrastructura turistică terestră și navală.

'Avem pachete turistice și capacități de suport turistic cam de 15 turiști pe zi, dar numărul variază. Încep să vină foarte mulți turiști străini. Anul acesta am avut șapte grupuri de turiști din Germania. Străinii sunt tot mai interesați de noi', a declarat directorul Administrației Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, Radu Moisei.

Proiectul a demarat în 2011, iar banii pentru implementare au provenit din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POS Mediu, cofinanțarea fiind alocată de la bugetul de stat. Unul dintre principalele obiective ale proiectului este reprezentat de realizarea unui centru de vizitare plutitor, care va fi gata în primăvară și care va reprezenta 'cartea de vizită' a Parcului, după cum a declarat, pentru AGERPRES, managerul de proiect, biologul Anca Andrei.

'Acum se află în construcție un centru de vizitare și comunicare care este plutitor și itinerant. Va fi dotat cu muzeu, sală de conferință, dormitoare pentru voluntari, bibliotecă și va avea o capacitate de 80 de persoane. Ideea că mergem cu muzeul și sala de conferințe prin toate localitățile riverane le-a plăcut mult celor de la UE', a spus Anca Andrei.

Proiectul mai vizează realizarea a zece observatoare, șase dintre ele terestre, iar patru plutitoare. 'Cele plutitoare vor fi amplasate pe unele din lacurile din Parc și vor fi gata peste o lună de zile', a mai spus managerul de proiect.

La capitolul investiții realizate se numără reconstrucția ecologică a 215 hectare din ceea ce a fost odată pădurea aluvială din Balta Brăilei, unde au fost înlocuite speciile de plop euroamerican, introduse artificial, odată cu îndiguirile din anii '60, cu specii specifice zonei, precum plopul alb și plopul negru.

'Proiectul a vizat și realizarea unui pachet întreg de conștientizare, precum realizarea unor materiale informative, îndrumare de conduită ecologică, plus broșuri și, foarte important, un film despre parc', a completat Anca Andrei.

Filmul realizat în Insula Mică a Brăilei se numește 'Ecosistemul Chiriloaia, minunea verde de lângă Brăila' și a primit deja un premiu de imagine la Festivalul Internațional de Film Etnografic Zlatna, ediția a II-a, 2014.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |      la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014