la-Braila.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii brailenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Brăila

Agerpres

 

Municipiul Brăila este situat în E-SE României, în NE Câmpiei Brăilei, la 20 m altitudine, pe stânga Dunării, la 170 Km amonte de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Este reședința județului omonim. Brăila este un port fluvio-maritim până la care pot pătrunde vase de mare tonaj.

Săpăturile arheologice efectuate în cartierul Brăilița între anii 1955-1975 au scos la iveală o așezare neolitică cu două niveluri — unul aparținând culturii Boian, cu ceramică decorată cu meandre, și altul aparținând culturii Gumelnița, caracterizată prin locuințe cu platformă, ceramică excizată și pictată, un cimitir de înhumație din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului, în care s-au găsit schelete chircite, un vas cu capac, pictat bicrom, un pumnal din bronz aurit ș.a., o așezare sătească de bordeie și un cimitir de incinerație geto-dacic (sec. IV-III î.Hr.) cu inventar ceramic bogat, precum și o așezare de la începutul feudalismului (sec. X-XI).

Prima atestare documentară a Brăilei datează din secolul al XIII-lea, când aceasta apare menționată cu numele bizantin Proilava.

Într-o descriere geografică spaniolă din 1350 este amintită cu numele Drinago (sau Brillago), iar în documentele românești este menționată într-un act emis la 20 ianuarie 1368 de cancelaria domnului Țării Românești, Vladislav I (Vlaicu Vodă) (1364 — cca 1377).

Rolul comercial în creștere al Brăilei se remarcă în secolele XIV-XV. Astfel, într-o descriere din 1396 a lui Johann Schiltberger, Brăila apare ca un puternic centru comercial și însemnat port fluvial unde acostau numeroase corăbii cu mărfuri.

De la sfârșitul secolului XIV și până la mijlocul secolului XVI a fost punct de vamă și principal port la Dunăre al Țării Românești și al Moldovei. Și cronicarul bizantin Laonic Chalcocondylas remarca, în 1463, amploarea comerțului care se făcea în orașul Brăila.

În 1470 domnul Moldovei Ștefan cel Mare intervine în Țara Românească în dorința de a pune pe tronul acesteia un aliat în politica sa antiotomană. În cursul campaniei lui Ștefan cel Mare împotriva lui Radu cel Frumos, în februarie 1470 oastea moldovenească a prădat și incendiat Brăila și alte regiuni.

Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea se accentuează dependența politică și economică a Țărilor Române față de Poartă, instaurându-se regimul de dominație otomană. În 1540, orașul Brăila este ocupat de turci. Brăila, împreună cu teritoriul din jur au fost transformate, în 1542, în raia turcească, cu numele Ibrail. Orașul a fost devastat de incendii în 1462 și 1470.

La 2/14 septembrie 1829 a fost semnată pacea de la Adrianopol între Rusia și Imperiul Otoman, care pune capăt războiului ruso-turc dintre 1828-1829, soldat cu înfrângerea Turciei. În cursul acestui război, Țările Române sunt ocupate de armatele țariste (până în 1834). Tratatul de pace conținea un act separat cu prevederi referitoare la Țara Românească și Moldova (''Actul osăbit pentru principaturile Moldova și Țara Românească''). Prin prevederile tratatului se limita amestecul Porții în treburile interne ale celor două țări, dar se accentua tutela Rusiei ca ''putere protectoare'', erau restituite Țării Românești cetățile turcești cu hinterlandul lor de pe malul stâng al Dunării, anume Turnu, Giurgiu și Brăila, și de asemenea, se recunoștea dreptul de navigație pe Dunăre cu vase proprii. Cetatea construită de turci la Brăila în secolul al XVI-lea a fost demantelată în 1828.

După desființarea monopolului economic otoman, cele două Țări Române sunt antrenate și în circuitul european al schimburilor de mărfuri, dovadă fiind și numărul tot mai mare de vase de comerț sub pavilion străin care descarcă în porturile dunărene Brăila și Giurgiu.

Din 1831 începe construirea noilor orașe Brăila și Giurgiu, foste raiale. Între 1831 și 1835 orașul Brăila a fost sistematizat pe baza unui plan radiar-concentric, modern, iar în perioada 1836-1883 a avut statut de porto-franco. Începând din a doua jumătate a secolului XIX s-a dezvoltat în ritm accelerat, fiind construite aici mori, silozuri (construite între 1887-1891 de ing. Anghel Saligny), o fabrică de ciment, șantierul de reparații navale. În 1900 este introdus tramvaiul electric.

Brăila a suferit mari distrugeri în perioada ocupării ei de către trupele bulgaro-austro-germane (23 dec. 1916-11 nov. 1918), în timpul Primului Război Mondial.

După 1918 în Brăila au luat ființă o serie de industrii, precum metalurgică, construcții de material rulant feroviar (vagoane siderurgice) ș.a.

Orașul Brăila a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populației din 2011, municipiul Brăila avea 180.302 locuitori.

La 15 decembrie 1994, cu ocazia comemorării a cinci ani de la Revoluția din decembrie 1989, Parlamentul României a declarat municipiul Brăila oraș-martir.

Dintre monumentele și obiectivele de interes cultural și turistic ale Brăilei amintim: biserica ''Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil'', inițial (sec. XVII) geamie, transformată în 1831-1836 în biserică ortodoxă, prin adăugarea de elemente specifice cultului ortodox; biserica grecească cu hramul ''Buna Vestire'' (1862-1872), cu vitralii valoroase, păstrează picturi murale interioare executate, în 1890, de către Gheorghe Tattarescu; biserica având dublu hram ''Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfânta Parascheva'' (construită în 1872-1894); biserica ''Sfântul Nicolae'' (1860-1865), cu picturi murale executate de Petre Alexandrescu; Institutul ''Sancta Maria'' (1898); clădirea Tribunalului (1886-1890); Palatul Agriculturii, realizat în 1923 după planurile arhitectului Florea Stănculescu; Palatul Cultural (1864); Palatul ''Lyra'' (1924); Clubul NAVROM (1900); clădirea Teatrului ''Maria Filotti'' (sec. XIX); Gara fluvială (începutul sec. XX); Grădina publică, unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei; bustul împăratului roman Traian, operă a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu; Casele memoriale ''Perpessicius'' (Dimitrie S. Panaitescu) (sec. XIX, refăcută în 1971), ''Ana Aslan'' (sf. sec. XIX), ''Maria Filotti'', ''Panait Istrati'' ș.a.; Muzeul Brăilei, înființat în 1881, prin Decret al Regelui Carol I, cu mai multe secții — de istorie și arheologice, etnografie, artă ș.a.

În august 1995, la Brăila s-a desfășurat prima ediție a Concursului internațional de canto ''Hariclea Darclee'', organizat din inițiativa sopranei Mariana Nicolesco.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |      la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014