la-Braila.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii brailenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Județul Brăila: scurt istoric

Agerpres

 

Săpăturile arheologice efectuate în cartierul Brăilița din Brăila (1955-1975) atestă faptul că aceste meleaguri au fost locuite încă din Neolitic. Aici a fost identificată o așezare neolitică cu două niveluri: una aparținând Culturii Boian (mileniul IV î.Hr.), cu ceramică decorată meandric, și alta aparținând Culturii Gumelnița (mileniul IV-III î.Hr.), caracterizată prin locuințe cu platformă, ceramică excizată și pictată, plastică etc.

Tot la Brăilița a fost descoperit un cimitir de incinerație daco-getic (sec. IV-III î.Hr.) cu inventar bogat.

Perioada stăpânirii romane (sec. II-III) este ilustrată de castrul și așezarea civilă descoperite în arealul satului Filipești din comuna Surdila-Găiseanca, iar necropola identificată pe teritoriul comunei Chiscani dovedește o imensă locuire a acestor regiuni în secolele IX-X.

Prima mențiune expresă a numelui Brăilei — lăsând la o parte actul din 28 iunie 1358, dat de regele Ludovic cel Mare brașovenilor, în care vorbește la modul general de zona Gura Siretului 
—gura Ialomiței — este privilegiul comercial dat negustorilor din Brașov și Țara Bârsei de adevăratul stăpân al acestor locuri — domnul Vladislav I — la 20 ianuarie 1368.

Acest privilegiu, precum și cele acordate negustorilor din Liov, la începutul veacului următor, de către Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun relevă, prin conținutul lor, poziția excepțională a Brăilei în comerțul Țării Românești cu Transilvania, Moldova și Polonia.

Prima mențiune documentară a județului Brăila datează din 1481, când domnul Moldovei, Ștefan cel Mare, trimite o scrisoare tuturor boierilor mari și mici, judecilor, judecătorilor și săracilor 'din tot ținutul Brăilei', prilej cu care, indirect, sub denumirea de ținut specific dincolo de Milcov, este pomenit prima dată județul Brăila.

Câțiva ani mai târziu, la 31 iulie 1487, hrisovul voievodului Vlad Călugărul este mult mai cuprinzător în privința aceasta, acesta dăruind egumenului și călugărilor Mănăstirii Snagov: 'să le fie în județul Brăilei gălețile de grâu domnești ohabnice și dijma domnească și vămășitul, zeciuiala care este domnească de la stupi și cu perperi cu tot în întreg județul Brăilei...și încă și caii de la cnezii din acest județ al Brăilei, care se cad să fie domnești, de la cnezii care mor, să-i ducă la sfânta mănăstire, ca să fie de slujbă sfântului lor'.

Asupra întinderii județului nu există date precise. Potrivit cercetărilor făcute de istoricul Constantin C. Giurescu, se ajunge la concluzia că nu diferea prea mult de ceea ce a fost județul după 1829. În opinia sa, hotarul spre nord îl forma Siretul, a cărui albie veche venea însă mai spre sud decât cea de azi, spre apus se mărginea cu județele Râmnicu Sărat și Buzău, iar spre sud cu județul Ialomița. Înspre răsărit, hotarul îl forma Dunărea Veche, dincolo de care era Dobrogea; 'balta intrând deci în întregime în componența județului Brăila'.

În ceea ce privește numărul așezărilor din județ, cercetările au arătat că în limitele județului Brăila, până la 1625 inclusiv, sunt constatate un număr de aproximativ 63 de sate. 45 dintre acestea sunt menționate în documente între 1352-1600.

Deși ocupată de turci și transformată în raia (teritoriu locuit de creștini în care exista o administrație și o garnizoană otomană), Brăila și-a menținut în continuare rolul de mare port dunărean, de important punct de întâlnire al negustorilor moldoveni, transilvăneni și munteni.

Cu toate că pierduse o mare parte din teritoriul său, inclusiv reședința, județul a continuat să existe și să fie menționat în documente. Astfel, la 17 septembrie 1543, Radu Paisie întărește episcopiei de Buzău 'județul Buzău și județul Râmnicu Sărat și județul Brăila și județul Săcuieni, aceste patru județe cu toată hirotonisirea preoțească și bisericească'. Petru Cercel întărește la rându-i episcopului de Buzău, Luca din Cipru, la 1584 'dijma de la preoții de sat din județul Brăila pentru brânză și pentru stupi'. La 23 noiembrie 1606, Radu Șerban întărește Predei Clucereasa, soția lui Radu Buzescu, în județul Brăila două sate: Vărăștii cu Balta Albă și Călugărenii cu Balta Ciulnița, ce-i fuseseră date ca zestre de Mihalcea Banul.

De la 6 mai 1646 se remarcă o schimbare — el se numește într-un act de la Matei Basarab 'județul Râmnicu Sărat și Brăila' — și este posibil ca această schimbare să fi fost înfăptuită de însuși domnitorul care, la 1636-1637, ridică aici mănăstirea Măxineni, un adevărat punct de observare a raialei și în același timp a graniței către Moldova.

Populația românească din cetatea și raiua Brăilei este atestată de numeroase documente din secolele XVII-XVIII și începutul celui următor. Dovada cea mai puternică a prezenței elementului românesc în mod neîntrerupt o constituie înființarea, la puțină vreme după constituirea raialei, a Mitropoliei Proilavei, care avea sub jurisdicția sa pe creștinii din raialele Dunării de Jos, adică Turnu, Giurgiu, Brăila, Ismail, Chilia, apoi Cetatea Albă, Tighina, Căușanii și Hotinul. De asemenea, avea în subordine pe creștinii din Dobrogea și de pe stânga Nistrului, pe cei din Ucraina hanului tătăresc, deci și dincolo de Bug.

În 1574, Ioan Vodă cel Viteaz începe ofensiva antiotomană și îi înfrânge pe turci la Jiliște în 24 aprilie. Asediază orașul Brăila timp de patru zile.

În primăvara anului 1595, Mihai Viteazul își trimite aici oștile sub comanda banului Manta și a căpitanului Albert Kiraly. Aceștia reușesc să ia orașul și cetatea, iar turcii îl părăsesc în aprilie, Brăila redevenind oraș al Țării Românești. Victoria e consfințită prin ridicarea unei biserici și prin reorganizarea administrativă ce i se dă atât orașului (cetății), cât și județului (raiaua), înființându-se un 'ban de Buzău și Brăila', în directă legătură cu misiunea supravegherii graniței.

După sfârșitul tragic al marelui domn în 1601, Brăila revine din nou sub stăpânirea turcească. Istoria reține faptul că în 1659, Mihnea al II-lea imită gestul lui Mihai Viteazul. Miron Costin arată cum 'au purces Mihnea Vodă în olatele turcești asupra Giurgiuvului singur, iar o seamă de oaste asupra Brăilii...arzându și prădându...'.

În 1646, județul Brăila apare contopit cu județul Râmnicu Sărat, apoi este reînființat temporar (în perioada războiului ruso-turc, 1806-1812), când s-a aflat sub ocupație rusească (1809-1812) și, definitv, după Pacea de la Adrianopol (2 plăși cu 58 de sate și domeniul Brăilei care cuprindea teritoriul fostei raiale).

Sub această configurație, județul Brăila a existat până în septembrie 1950, când, în urma reformei administrativ-teritoriale a țării, a fost desființat și inclus în regiunea Galați, sub forma raioanelor Brăila, Făurei și Însurăței.

A fost reînființat ca județ de sine stătător la 17 februarie 1968, când a avut loc o nouă împărțire administrativ-teritorială a țării.

Marile evenimente din istoria modernă a României au avut o deosebită semnificație la Brăila. Anul revoluționar 1848 a cuprins atât întregul oraș, cât și județul. Intrarea ostilă a turcilor în județ, la 31 august 1848, a premers evenimentelor din 13 septembrie din capitala țării, începutul înăbușirii revoluției consemnându-se la Brăila.

Și momentul Unirii Principatelor a avut un ecou deosebit. În cadrul adunării ad-hoc au fost aleși unioniștii: Constantin Crețulescu, Grigore Filipescu, Marcu N. Duiliu și Mihalache Marghiloman. Sărbătorirea Unirii a avut loc la Brăila la 1 februarie, când populația a participat cu entuziasm la marea manifestare care a avut loc 'de dimineazță și până seara' în piață și pe străzile orașului.

Lupta pentru cucerirea independenței de stat a României a înscris și numele orașului și județului cu o susținută participare.

În perioada următoare, în Războiul de Independență, brăilenii au avut o contribuție de seamă, majoritatea celor mobilizați făcând parte din batalionul I al Regimentului 9 Dorobanți, care s-a distins în mod desoebit în luptele de la Inova din ianuarie 1878.

Perioada grea din Primul Război Mondial, când Brăila a fost ocupată de germani, de la 23 decembrie 1916 și până la 29 octombrie/11 noiembrie 1918, a însemnat un moment de încordare, de suferință, dar și de luptă împotriva inamicului.

Brăilenii au participat atât la luptele de pe front, cât și la efortul depus pentru susținerea materială a războiului antihitlerist începând cu 23 august 1944. Ca urmare a înaintării trupelor române sosite din Dobrogea, trupele germane s-au retras de pe teritoriul județului Brăila încercând să ajungă în Bulgaria. Regimentul 38 infanterie Brăila, care în primele zile de după 23 august participase la lichidarea rămășițelor armatei germane pe linia Tulcea-Măcinm, a pornit în urmărirea lor cu alte unități românești. La 29 august 1944, regimentul brăilean a interceptat la Slobozia grosul forțelor unei divizii motorizate hitleriste dotate cu blindate și, după 12 ore de luptă, a reușit să le anihileze.

Regimentul 38 infanterie Brăila s-a distins nu numai în bătăliile purtate pe teritoriul țării noastre, ci și pe câmpurile de luptă din fosta Cehoslovacie.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |      la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014