la-Braila.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii brailenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Istoria zbuciumată a singurei geamii transformate în biserică ortodoxă de la Brăila

Agerpres

 

Biserica 'Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril' din Brăila este una din puținele biserici din lumea ortodoxă care nu are turle. Aceasta pentru că este singurul așezământ ortodox din România provenit dintr-o geamie, construcția păstrând și astăzi elemente orientale.

Clădirea în care se găsește astăzi Biserica 'Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril' a fost geamie în timpul stăpânirii otomane (sec. XVII—XVIII), fiind transformată în biserică ortodoxă în 1831, după ce Brăila a revenit Țării Românești, prin Pacea de la Adrianopole.

Potrivit profesorului de cultură teologică și profană, inițiat în studiul monumentelor musulmane, Gheorghe G. Stănescu, monumente cu specific similar Bisericii 'Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil' din Brăila nu se mai află pe teritoriul României, iar în afara țării mai sunt doar două astfel de așezăminte, unul în fosta Iugoslavie și altul în Bulgaria. 
Biserica este cea mai veche din Brăila și, în același timp, singura mărturie istorică a împrejurărilor în care, în urma războiului ruso-turc, din anii 1828-1829, și a Păcii de la Adrianopole (1829), orașul și teritoriul din jurul orașului, organizate ca raia turcească, au reintrat în componența Principatului Țării Românești.

Inițial, clădirea a servit ca lăcaș de cult musulman, adică 'mesdjid' sau 'geamie'. 

Geamia din Centrul Vechi a fost ridicată în secret de turci, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, când Brăila era raia turcească și a fost transformată în biserică ortodoxă pentru prima dată, temporar între 1808-1810 și definitiv după eliberarea Brăilei de sub turci, din inițiativa arhiducelui Mihail Pavlovici Romanov, șeful armatei rusești.

Arhiducele a cerut Episcopiei Buzăului, sub jurisdicția căreia se afla Brăila, aprobarea de a transforma geamia în biserică creștină ortodoxă, tocmai pentru a aminti de eliberarea de sub ocupație otomană.

În Duminica Ortodoxiei a zilei de 8 martie 1831, după ce s-a făcut Sfântul Altar, s-a oficiat sfințirea bisericii de către un arhimandrit delegat de episcopie, dându-i-se hramul Sfântului Arhanghel Mihail, după numele arhiducelui Mihail Pavlovici Romanov.

Profesorul Ioan Simionescu, în lucrarea sa 'Orașe din România', (ed. 1925), vorbind despre Brăila, scria: 'Cum urci în port, pe la debarcader, dai într-o rotondă frumoasă, relativ bine întreținută, spațioasă. Dacă n-ar fi vechea geamie, prefăcută în bisericuță, care să-ți arate că pe aici a fost o raia turcească, te-ai crede după flori, ca și după clădirile împrejmuitoare, în vreun oraș din apus'.

Tradiția acordă clădirii o vechime de aproape 300 de ani. Lipsa oricărei ornamentații baroce în partea veche arată că această construcție este anterioară anului 1750, iar mențiunea lui P.P. Panaitescu, în 'Călători poloni în țările române' (București, Acad. Română, 1930) atestă faptul că, în anul 1667, s-ar fi început construcția unui 'mesdjid' împotriva prevederilor tratatelor internaționale.

Vechiului locaș de cult musulman, construit din cărămidă nearsă, i s-a adăugat absida — încăpere semicirculară destinată altarului în bisericile creștine, din cărămidă bine arsă. Ferestrele dinspre răsărit au fost astupate și cele înguste, suprapuse de pe fațadele nord și sud au fost înlocuite cu ferestre simple largi și rotunjite sus, care au rezistat până în vremurile noastre. Sub tencuială se află urma ferestrelor de sus ale fostei geamii, astupate cu cărămidă.

În 1862, biserica a fost mărită cu șapte metri spre vest, ajungând la actuala formă și dimensiune. Partea adăugată prezintă spre exterior o fereastră similară celor existente și câte o intrare laterală spre nord și sud. În interior, această parte este prevăzută cu un etaj pentru a se diferenția de clădirea veche.

Partea veche a clădirii — fost mesdjid — este susținută de pilaștri de stejar, plasați în zidurile exterioare și liberi în interior.

Tavanul este ornamentat cu baghete de lemn în stil oriental. Partea centrală a tavanului — gobec-ul — a fost ulterior acoperită cu stuc, pe care s-a pictat figura Pantocratorului — icoană realizată în bisericile ortodoxe pe bolta naosului, care reprezintă pe Isus Hristos ca împărat al lumii. Minaretul de zid, care reprezintă un turn înalt alipit unei moschei și este amenajat în partea superioară cu un foișor sau cu un balcon, de unde preoții musulmani cheamă credincioșii la rugăciune, a fost înlocuit, în anii 1828-1829, cu o clopotniță de lemn, chiar în timpul războiului ruso-turc, care însă a ars în noaptea de 1 iulie 1885.

Din tunurile turcești capturate de ruși în bătălia de la cetatea Silistra s-au turnat, în Rusia, trei clopote pentru biserică, toate având inscripția: 'Acest clopot făcutu-i-s-au din tunuri turcești ce s-au luat de la cetatea Silistrei în leatul 1829, luna deckembrie, de către tutorele Rusienești oștiri și s-au hărăzit spre pomenire de Prea Puternicul a toatei Rușii Împăratul Nicolae I la biserica cea noua din Valahia, unde se prăsnuiește hramul Sfântul Arhanghel Mihail, 1832. Maistor Grigore Federisev, Petersburg'.

Clopotele s-au spart o dată cu arderea clopotniței, în noaptea de 1 iulie 1885. Clopotele returnate de epitropie au fost sparte și luate de nemți, ocupanții orașului Brăila, în  6 iunie 1917, pentru fabricarea de armament. Actualele două clopote sunt dăruite de ctitorii restauratori, soții Chercea.

Pe catapeteasma bisericii este așezată icoana Sfântului Arhanghel Mihail, din argint aurit, în toc din lemn. Ea a fost executată în Rusia și dăruită bisericii de marele duce Mihail Pavlovici Romanov, în anul 1834, împreună cu un rând de cărți ritualice, în limba slavonă, legate în piele. Prin adresa cu nr. 988, din 18 martie 1836, se recomanda de către conducerea vremii ca, la sosirea icoanei adusă din București prin Buzău, 'să iasă spre întâmpinarea ei la Barieră autoritățile și toți orășenii'.

Icoana de hram, despre care puțini sunt cei care știu că este singura relicvă a Romanovilor de pe aceste meleaguri, a fost primită cu mare fast și mulți ani a fost căutată de credincioși ca icoană făcătoare de minuni.

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil a fost denumită multă vreme biserica rusă sau împărătească, probabil din inițiativa rușilor de a o transforma din gemie în biserică creștină sau pentru că, la început, serviciul divin s-a oficiat în limba slavonă. 

În jurul anului 1920, autoritățile au vrut să o transforme în Catedrală, motiv pentru care primăria a făcut o colectă publică, dar pentru că nu s-a reușit strângerea sumei necesare pentru ridicarea unei catedrale, s-a revenit la vechiul proiect care prevedea restaurarea sfântului lăcaș.

În anul 1922, potrivit documentației cu nr. 136/1922, aprobată de Ministerul Cultelor și Artelor de atunci, zidul bisericii a fost refăcut în exterior, înlocuindu-se cărămida nearsă cu cărămidă de presă. Cheltuielile au fost suportate de soții Nedelcu și Ana Chercea, rămași în istorie ca și ctitori restauratori ai bisericii. Nedelcu Chercea, unul dintre cei mai importanți industriași ai Brăilei și un mare filantrop, a preluat singur lucrarea de restaurare a bisericii, fiind cel care a placat cu cărămidă pereții lăcașului, care până atunci erau din pământ nears, lemn și chiar stuf. A întărit construcția cu boiandrugi din esență de lemn tare, pentru ca la cutremure pereții să nu se crape și să aibă stabilitate.

În anul 1935, a fost scoasă igrasia din exterior prin înlocuirea cărămizii și lăsarea unui canal de ventilație în perete. Toate reparațiile efectuate nu au influențat în niciun fel înfățișarea monumentului.

A funcționat continuu ca biserică, iar în perioada comunistă s-a degradat foarte mult, pentru că nu s-a aprobat niciun fel de proiect de renovare a ei, nici măcar de vopsire sau de întreținere. Totul devenise putred în interior, abia se mai putea respira înăuntru din cauza mucegaiului.

Terenul pe care se află Biserica 'Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril' din Brăila era pământ sfânt înainte de ridicarea moscheei, sub lăcaș fiind descoperite, cu ocazia unor săpături arheologice începute în 1994, când s-a demarat restaurarea ei, aproape 50 de morminte creștine din secolul al XV-lea. Clădirea nu avea fundație, avea două rânduri de piatră de râu ca și temelie. Restaurarea a ținut până în anul 2000, când s-a făcut recepția zidurilor, geamurilor, vitraliilor.

Între 2000 și 2010, s-a lucrat la restaurarea picturii, de către un pictor recomandat de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, care a reușit să pună în valoare vechimea, structura, interiorul, părțile artistice ale plafoanelor și stâlpilor. Pictura era în totalitate mâncată de timp, pereții bisericii fiind albi.

Restaurarea tavanului, ornamentat cu baghete de lemn în stil oriental, care era putred, iar în unele locuri lipsea, s-a realizat între 2010-2011.

'Biserica nu uimește prin arcade și stâlpi, măreția ei este dată prin ceea ce a suferit. A fost mai puternică decât tot răul la care a fost martoră. Este un simbol al luptei pentru rezistență, pentru creștinism, pentru identitate națională și spirituală', spune părintele Victor Țugui de la Parohia 'Sfinții Arhangheli Arhangheli Mihail și Gavril'.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |      la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014