la-Braila.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii brailenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Casa Memorială Perpessicius din Brăila, locul care a primit omagiul regal

Agerpres

 

La marginea Centrului Vechi al Brăilei se află Casa Memorială dedicată lui Dumitru Panaitescu Perpessicius, poet și critic literar, clădirea modestă fiind vizitată pe 19 iunie 1998 de Regele Mihai I și Regina Ana, pentru a-i aduce un omagiu memoriei omului de litere născut în aceste locuri și care i-a fost profesor în copilărie.

'La marginea Brăilei, a vechiului oraș, într-o casă modestă, restaurată în anii din urmă, memoria unuia dintre cei mai de seamă fii ai acestui oraș a primit omagiul regal. La 19 iunie 1998, aflați într-o vizită de mai multe zile la Brăila, Majestatea Sa Regele Mihai I și Regina Ana au binevoit, la invitația noastră, să facă un scurt popas la Casa Memorială Dumitru Panaitescu Perpessicius, din str. Cetății 70. Nu era vorba de a adăuga un episod în plus vizitei cuplului regal, ci de a oferi posibilitatea celei mai ilustre dintre personalitățile exilului românesc de astăzi de a se închina la casa natală a celui care a fost Perpessicius, cărturarul și profesorul Majestății Sale. Da, Perpessicius, alături de alte figuri importante ale culturii și științei românești interbelice, printre ele și Vasile Băncilă, s-au numărat printre cei care au îndrumat anii de școală și au contribuit la educarea marelui voievod Mihai. Majestatea Sa și-a amintit de profesorul Panaitescu, dar și de faptul că unii dintre dascălii clasei speciale a marelui voievod Mihai veneau pentru foarte puține ore și în foarte scurte împrejurări', spune directorul Muzeului Brăilei, prof.univ.dr. Ionel Cândea, cel care s-a ocupat de organizarea acestei vizite la Casa Memorială Perpessicius.

Strada Cetății din Brăila, locul unde s-a născut Dumitru Panaitescu Perpessicius și unde se află Casa Memorială, la numărul 70, este situată în Centrul Vechi al Brăilei, fiind una dintre arterele care duc direct în Dunăre. Imobilul este înscris în Lista Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, la cap. 'C. Clădiri Memoriale'. Vechea casă a familiei Ștefan și Ecaterina Panaitescu a fost construită în jurul anului 1880. Aici s-a născut, la 21 octombrie 1891, și a locuit, până la vârsta de 19 de ani, toamna lui 1910, când devine student la Facultatea de filologie modernă a Universității din București, Dumitru S. Panaitescu, cel care își va adăuga ulterior pseudonimul Perpessicius.

Dumitru Panaitescu Perpessicius va mai locui în casa părintească în intervalul 1 septembrie 1920 — vara lui 1921, perioadă în care a ocupat catedra de Limba română și Limba franceză la Școala Normală din Brăila. Revenirile lui Perpessicius la Brăila sunt destul de puține, ultima fiind în 1945. În casa părintească va continua să locuiască, până la trecerea în neființă, mama sa, Ecaterina Panaitescu. 

În 1971, după moartea lui Perpessicius, pe fațada imobilului a fost amplasată o placă comemorativă, cu următorul mesaj: 'În această casă s-a născut și a trăit Dumitru Panaitescu Perpessicius, poet, critic și istoric literar, personalitate proeminentă a vieții culturale românești (1891 — 1971)'. La puțin timp, casa a fost demolată, din ea fiind recuperată doar placa comemorativă. Greșeala a fost îndreptată rapid, imobilul fiind reconstruit, însă cu materiale moderne.

Corpul de clădire care găzduiește expoziția de bază a fost reconstruit în 1971 după proiectul și planul construcției ridicate pe același amplasament în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, construcție ce a aparținut părinților lui D.P. Perpessicius și unde acesta s-a născut și a crescut. În 1977, aici s-a deschis Casa Memorială D.P. Perpessicius. Între 1993-1996, s-a reconstruit corpul de clădire anexă, cu destinație depozite.În acest spațiu, în 28 octombrie 1977, urmare a unei donații din partea fiului, Dumitru D. Panaitescu, donație constând într-un număr de 791 cărți, documente și mobilier s-a deschis, în cadrul Muzeului Brăilei, ''Expoziția permanentă cu caracter memorial 'Dumitru Panaitescu Perpessicius''. 

Expoziția a fost organizată, la început, în două săli, una foto-documentară și cea de-a doua o reconstituire a camerei de lucru a lui Perpessicius. Anul 1982 a însemnat achiziționarea unei mari părți din biblioteca perpessiciană, respectiv 7.000 de cărți, la care s-au adăugat colecții de ziare și reviste și alte câteva piese de mobilier.

Casa a fost închisă după 1990, necesitând reparații. Cu această ocazie, s-a refăcut corpul din curte, conceput pentru depozite și sală de relații cu publicul, și chioșcul. Astfel, casei în care a locuit Dumitru Panaitescu Perpessicius i s-au adăugat și anexele clădirii, refăcute din temelii, după vechiul plan. Fostele camere de închiriat ale familiei Panaitescu au devenit depozite de carte, bibliotecă și spații pentru evenimente literare. Fondul memorial cuprinde obiecte achiziționate de la familia poetului, criticului și istoricului literar Dimitrie Panaitescu Perpessicius, respectiv manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document care au aparținut scriitorului. În depozitele casei se găsesc și fondurile memoriale Vasile Băncilă, Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Edmond Nicolau, Ana Aslan, Vasile Munteanu, Mihail Sebastian.

Muzeul memorial cuprinde un hol, dominat de portretul scriitorului, realizat de Ion Valentin Anestin, și trei încăperi. Prima este camera de lucru a scriitorului, care reconstituie universul în care acesta a trăit. Sunt expuse biroul la care acesta a lucrat, lampa, scaune, două dulapuri, două etajere cu cărți, aparatul de fotografiat, geamantanul, ceasul deșteptător. Pe birou se află ochelarii scriitorului, călimara cu cerneală, stilouri, un caiet cu notițele lui, o agendă cu însemnări și o potcoavă, folosită pentru a păstra deschisă o carte.

A doua încăpere găzduiește manuscrise originale, precum cele ale 'Lecturilor intermitente', pagini din articolul 'M. Sadoveanu la 80 de ani', o scrisoare datată 7 octombrie 1932 și adresată filosofului Iorgu Iordan, studii despre Mihai Eminescu, schițe de lucru, fișe, transcrieri pentru Ediția Eminescu. 'Este sala în care avem mărturii cu privire la Ediția Eminescu', spune directorul Muzeului Brăilei, prof. univ. dr. Ionel Cândea.

În 1994, odată cu inaugurarea noului corp de clădire, reconstruit și acesta după planurile inițiale, a fost redeschisă expoziția de bază 'Dumitru Panaitescu Perpessicius'. S-a gândit o reorganizare a materialului iconografic în sălile existente și a fost oferită publicului o a treia sală, în care sunt expuse mare parte din manuscrisele lui Perpessicius. Când intri în cea de-a treia cameră, concepută ca o expoziție foto-documentară, ochii îți cad prima dată pe portretul mărit al lui Perpessicius, care portă semnătura autografă a scriitorului. În vitrina amenajată aici, la loc de cinste se află primul volum al ediției 'Opere' de Mihai Eminescu. Alături se află o pagină manuscrisă și un dispozitiv pe bază de lentile, fixat pe ochelari, pentru cercetarea manuscriselor eminesciene. Se cunoaște faptul că Perpessicius a orbit cercetând de-a lungul anilor aceste manuscrise.

În vitrine mai sunt expuse caietele elevului Dumitru Panaitescu Perpessicius, volume ale ediției Eminescu, fotografii cu Eminescu și Perpessicius, mai multe numere din revista 'Maniscriptum', editată la Muzeul Literaturii Române, al cărui director fondator a fost Perpessicius. O vitrină găzduiește volumele lui Perpessicius, iar o alta cărțile cu autograf dăruite acestuia de Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Ilarie Voronca, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Mihail Sebastian, Tudor Arghezi, Cella Delavrancea. 'Domnului Perpessicius, cu rugămintea de a primi această carte ca pe un simplu memorial de vacanță — și să nu-i ceară mai mult — cu o veche admirație literară și o bună afecțiune', scria Mihail Sebastian, la 3 martie 1958.

În curtea Casei Memoriale D.P. Perpessicius este amplasat bustul în marmură al acestuia, operă a sculptorului brăilean Nicăpetre, prezent la Brăila, la 19 iunie 1998, cu ocazia vizitării casei de către Regele Mihai I și Regina Ana. Emoționantă — își amintește Ionel Cândea — a fost revederea cu sculptorul Nicăpetre, 'cea mai ilustră figură a exilului brăilean de astăzi', pe care Majestatea Sa Regele Mihai 1-a vizitat în Canada, la una din expozițiile sale. 'Aflat la Brăila, maestrul Nicăpetre a dorit să salute pe Rege, care a admirat bustul în marmură al lui Perpessicius, aflat acum în grădina Casei memoriale', a mai spus Ionel Cândea. 

Criticul, istoricul literar și poetul D.P. Perpessicius, pe care criticul literar Ov.C. Crohmălniceanu l-a numit 'decanul criticii noastre foiletoniste, între cele două războaie mondiale', s-a născut la Brăila pe 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ștefan Panait, muncitor, originar din Ianina, și al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna). 
În 1898, a fost înscris în clasa întâi la Școala primară nr. 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902, urmând apoi cursurile Liceului 'Nicolae Bălcescu' unde, până la absolvire, este secretar general al Societății Culturale a elevilor 'Avântul'.

D.P. Perpessicius participă la războiul de reîntregire a neamului (1916—1918), de unde se întoarce cu mâna dreaptă sfârtecată de șrapnele și își va scrie monumentala operă literară cu mâna stângă. Este profesor în liceele mai multor localități ale țării, printre care și Brăila, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti și Jacques Byck.

D.P. Perpessicius a fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) și al revistei Manuscriptum (1970). I se va conferi Premiul Național pentru Literatură în anul 1940 și Premiul de Stat în 1954, pentru ediția critică definitivă a scrierilor eminesciene, din care a reușit să publice, din aproximativ 15 volume câte ar fi trebuit să fie, numai șase. Perpessicius este 'editorul și comentatorul fără pereche al lui Eminescu', după cum îl numește Liviu Rusu, dând 'românilor imaginea adecvată a adevăratului Eminescu', potrivit lui Valeriu Râpeanu.

În 1997, Municipiul Brăila i-a acordat titlul de Cetățean de Onoare post-mortem.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |      la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014